duminică, 15 martie 2009

SACA 2009

Saca: 420 de ani de la prima atestare documentară

Autor: Petru CIORNA

Prima atestare a satului Saca datează din anul 1587, denumirea localităţii era pe atunci în limba slavonă sau bulgărească, după explicaţia dr. Pavel, care se ocupă de istoria denumirilor satelor din judeţul Bihor, Szaka - de unde se trage denumirea satului Saca.
-->
Prima atestare a satului Saca datează din anul 1587, denumirea localităţii era pe atunci în limba slavonă sau bulgărească, după explicaţia dr. Pavel, care se ocupă de istoria denumirilor satelor din judeţul Bihor, Szaka - de unde se trage denumirea satului Saca. Din conscripţia din 1721, adică Urbariu Recensământ, aflăm că în acea perioadă existau 346 de locuitori, din care patru evrei. Birăul satului era o femeie, cu numele Cserhe Flore, de unde se trage numele de Ciorna, la acest recensământ erau doar şapte grupuri cu numele Cserhe - Ciorna, Koszite - Costa, Bitea - Bitea, Vaida - Vaida, Cjurka - Jorca, Mora - Marchiş, Gvurzsa - adică cei 4 evrei. Dacă în 1721 satul era locuit de 346 de suflete, astăzi mai sunt 183 de locuitori. În 1940 în sat erau 72 de familii, acum mai sunt doar 53, din care 10 sunt formate dintr-o persoană sau două, şi acelea în vârstă, între 70-83 de ani, ceea ce ne dă de gândit că numărul locuitorilor va scădea şi mai mult în următorii 5-10 ani. În anul 1940 la şcoală învăţau 70 de elevi în clasele I-VII şi era un singur învăţător, iar între anii 1941-1946, doi învăţători în sat. În momentul de faţă nu mai sunt decât nouă elevi în clasele I-IV, ceea ce înseamnă că şi numărul copiilor scade de la an la an. Saca este al doilea sat care îşi construieşte un lăcaş de cult, după Delureni, aşa cum afirmă Florian Dudaş în manuscrisele sale. Locuitorii satului Saca au avut ca ocupaţie de bază creşterea animalelor, pomicultura, agricultura, iar pe timp de iarnă confecţionau mături de nuiele din mesteacăn din păşunea satului, măturile fiind exportate de jidani în Germania, Austria şi în alte ţări din apus. Pe timp de vară mai lucrau la moşiile boierilor din Salonta şi în satele din jurul Salontei, pentru ca să câştige bani pentru familie.

Niciun comentariu: